Life itself

 Un popor care nu isi cunoaste istoria, nu isi va cunoaste nici viitorul, un om care nu isi cunoaste trairile trecute nu o sa poata sa schimbe viitorul.

Deoarece reactionam si ne comportam in tipare. Tipare repetive. Reactionam cu toata gama de emotii si atragem aceleasi tipare si acelasi tip de om pentru a ne implini profetiile si a ne reconfirma credintele limitative.

Uitandu-ne la experientele noastre trecute, stim si vizualizam viitorul. Partea interactiva este sa integram, sa acceptam, sa vedem cu ochii clari ai mintii, sa ne uitam la noi insine si sa ne reprogramam.

Sa ne reprogramam viitorul prin integrarea si acceptarea experientelor trecute. Fie ca este din viata asta, sau din altele. Pentru un corp sanatos avem nevoie de un suflet sanatos.

Iar prin actiunile noastre, experientele noastre, pierdem din suflet. Viata este o insiruire de momente, insa fara suflet cum ne putem etala gama de emotii pozitive? 

Liberul arbitru este aici si acum, decizia este la noi, Pentru mine  a fost foarte important, sa imi cunosc familia, neamul, sa vad de unde provin, care sunt experientele lor, relatiile lor, dinamica lor.

Cine sunt eu ca sora, fiica, nepoata, stranepoata etc? Care sunt informatiile care au ajuns la mine? 
Ce ma ajuta si ce s-a schimbat, sau am schimbat eu?

Cum arata viata in razboi si foamete?

Cum arata viata fara electricitate?

Cum se formeaza rezilienta? Si am inteles ca viata are farmecul ei, indiferent ca este anul 1500 sau 2025, sau in 1950 si facem parte din clasa burgheza si mergem la cinema, sa vedem primele filme color,

Informatia, educatia si experientele trecute ne-au adus aici. Ma uit spre neamul meu cu iubire si primesc energie.

Energia de a-mi trai cea mai buna viata. Si de a fi fericita si libera. Libera-n gand si-n simtire.

Sufletul uneori e limitat de minte.

Sufletul tau este liber sau limitat? 

Traiesti pentru tine sau pentru altii?

Ma gandesc cu nostalgie la o prajitura cu mere, la un salam de biscuti si la o rosie cu gust de copilarie.

Tot acolo, cu iubire, ma duc cand aud un ceas de perete care ne spune Tic Tac, cand aud gaini si cocosi is ciripit de pasarele. Imi e dor sa merg desculta pe dealuri si sa ma bucur de zilele in care timpul nu se masoara, viata nu trebuie sa aiba un sens, sau un plan. 

Doar sa existi in grandoarea universului, sub albastrul cerului si pe covorul moale si verde al ierbii.

Sa chinui o pisica, sa mangai un caine...Suflet de copil, mare si intreg.....